Thursday, September 10, 2009

Mândria de a fi câine...

              Onoarea de a fi ultra', un sentiment aparte, greu de explicat, incercam sa exprimam in cuvinte ceea ce reprezinta pentru noi stilul asta de viata, sau de ce am ales Dinamo, de la mostenirea genetica din tata in fiu, de la faptul ca suntem diferiti si ca ne mandrim cu asta, de la diferentele de perceptie a realitatii fata de "cetateni" si modalitatea prin care ne sutinem clubul, pentru ca noi aratam ca ne pasa, si chiar facem ceva, pentru ca intr-o tara ca Romania, unde toata lumea vede, toti stiu ca se intampla ceva rau, nimeni nu ia atitudine, oameni crescuti si invatati sa se multumeasca cu putin, sa accepte termenii si conditiile celor sus pusi, pentru ca ei sunt acolo si omul asa e invatat, sa se rezume la rolul lui... dat fiind faptul ca urasc politica, voi reveni la subiect, pe aceste meleaguri minunate, unde a tine cu steaua, e un lucru normal, firesc, de genul sustinerii echipei nationale, exista si dinamovisti! Spre uimirea multora, spre dezamagirea altora... spre bucuria mea, aceasta patura sociala, una elitista (parerea mea) duce o lupta de gherila de ani grei cu dusmanul cel spurcat prin prisma mediatizarii excesive a ciobanilor in maybach, manelizarea continua a tineretului, lipsa educatiei, existenta mentalitatii comuniste in sufletele celor care au prins epoca pionerilor sau soimiilor patriei... toata aceasta mare ros-albastra a populatiei incearca sa ne inteleaga... eu,personal, nu inteleg de ce... nu isi are rostul, e greu sa explici acestora ce simte un caine cand joaca DINAMO, de ce ne unim vocile, de ce suntem cei mai patimasi, de ce, in ciuda faptului ca suntem huiduiti pe orice stadion primitiv din provincie, suntem prezenti an de an, si mereu cateva sute! Apartenenta la clasa sociala Dinamovista, se castiga in timp, iti dai seama ca esti caine adevarat, cand realizezi ca atunci cand joaca FCD e vorba despre tine, prietenii tai, mandria si onoarea ta ca om!   

               "Sporturi violente bine primite de lumea civilizata, ce se simte in schimb lezata de o torta aruncata!" - asa suna un mesaj al fratiilor nostrii de la Sud Dinamo, ceea ce imi intareste parerea despre mentalitatea romaneasca, daca la stiri apar suporteri, niciodata nu e vreo strie de bine, ori e vorba despre vreun "fight", incidente cu jandarmii... suporterii - principalii vinovati! Alte mizerii suportate pentru culoriile noastre, niciun fan adevarat nu va tine cont vreodata ca a fost facut in toate felurile, haimana, derbedeu... etc. Cine sunt ei sa ne judece? Aceiasi oameni care promoveaza spoturi cu Moartea din carpati,emisiuni de genul sa-rup-mainile sau wrestling! Asta e tara in care traim si asta e singurul nostru pacat! Ii idolatrizati pe sarbi, pe turci, pe greci sau pe ciprioti ca suporteri, da de ce nu face nimeni o comparatie si intre tari, intre mentalitatea acelor popoare si noi, eroii de la crevena zvezda, groparii de la partizan sau celebrele gate 13, 7, 4, 9 sau 10 nu rezistau in Romania, cat au rezistat Nuova Guardia, Energizaţii sau Mad Men. E un adevarat efort pentru un roman de a fi suporter, fotbalul a disparut, a ramas doar ura, pasiunea e inlocuita cu aversiunea fata de mercenarii care imbraca tricoul de joc al clubului sau fata de presedintii, actionari sau alti mafioti.... tot ce ne-a ramas noua, sunt singurele lucruri care le-am avut de la inceput... Mandria de a fi caine, Onoarea de a fi ultra.

Thursday, September 3, 2009

I-am trivializat... :)

                Suntem 1.000. Raspanditi prin Bucuresti si prin tara. Chiauni, cu priviri visatoare. Ratacim, care pe la serviciu, care pe acasa sau prin parcuri. Poate suntem in masina, poate ne leganam bebelusul, poate fete, poate baieti, poate nu conteaza! Parem oameni normali, dar azi nu suntem. Nici nu observi din exterior ca, in mintea noastra, gandurile sunt in stand-by. Daca treci pe langa unul dintre cei 1.000, nici nu bagi de seama ca ar fi dinamovist. Doar privirea e putin ciudata si coltul gurii usor ridicat tradeaza ritmul din mintea noastra:

ALE ALE AOOOOOOO...

Suntem imbracati firesc, ne comportam natural, dar in noi e ceva mecanic. Astazi suntem robotizati. Parca ni s-ar fi ars un circuit. La fel ca privirea care sare printre oameni, asa sar in mintea noastra cele 3 cuvinte si cele 3 interjectii. Paradoxal, nu facem caterinca de stelisti, doar ii privim cum ne evita si ochii deja ne joaca in orbite:

ALE ALE AOOOOOOO...

In interiorul nostru linistea afisata nu se regaseste. Desi zbuciumati, nu ne exteriorizam. Din cand in cand, ne mai privim palmele si le mai ridicam usor, miscandu-le discret si ritmat dupa care un fior ne strabate, rememorand trepidatia tobelor si a gardului din ghencea:

ALE ALE AOOOOOOO... VA FUTE DINAMOOOOOO... 

Calculator. Internet. Mania. Player video, dropbox, selectam filmuletul cu pricina, „skip” la primul minut. Boxele la maxim si brusc, toata povestea noastra are o logica. Mintea si imaginile se imbina armonios, ne regasim, ne revenim, incepem sa dam din cap pe ritmul corect, cu mainile sus. Cei din casa zambesc si ne inteleg, in timp ce noi strigam cuvintele care ne-au obsedat si in somn si cand ne spalam pe fata si cand mancam si cand lucram si cand veneam acasa:

ALE ALE AOOOOOOO... VA FUTE DINAMOOOOOO... 
VA FUTE DINAMO! VA FUTE DINAMO! 
VA FUTE DINAMOOOOOOOO...


Precum si variantele:
ALE ALE AOOOOOOO... V-A FUTUT DINAMOOOOOOO
V-A FUTUT DINAMO! V-A FUTUT DINAMO!
V-A FUTUT DINAMOOOOOOOO...

Sau:

ALE ALE AOOOOOOO... NOI SUNTEM DINAMOOOOOOO
NOI SUNTEM DINAMO! NOI SUNTEM DINAMO!
NOI SUNTEM DINAMOOOOOOO...

Iar ecoul ramane, indiferent de ce facem:

ALE ALE AOOOOOOO...

La TV se vorbeste despre derby, iar noi, ascultand atent, auzim perfect:

ALE ALE AOOOOOOO...

Declaratii peste declaratii, comentarii, interviuri, in timp ce noi privim atent si auzim cat se poate de clar: ALE ALE AOOOOOOO...

Unii contesta, unii aproba. Dar stiti ce?...

ALE ALE AOOOOOOO... V-A FUTUT DINAMOOOOOOO

V-A FUTUT DINAMO! V-A FUTUT DINAMO!
V-A FUTUT DINAMOOOOOOOO...