Atunci cand ai tai te dezamagesc...

Am 27 de ani, dintre care majoritatea din cei care contează petrecuţi pe un (sau în jurul unui) stadion.
Am început timid. Am continuat constant. Firesc, totul s-a transformat într-un mod de viaţă. Totul: prieteni, senzaţii, vise cu ochii deschişi, vise în timpul nopţii, nopţi albe, n-au contat prietenele, n-a contat şcoala, n-a contat nici serviciul. Apoi târziu de tot am înţeles şi am acceptat: nu sunt un om normal. Sunt un ,,maniac”, un aşa zis,, suporter”. Sunt unul dintre aceia care nu vor putea fi niciodată înţeleşi de oamenii normali.
De-a lungul timpului m-au stăpânit sentimente diverse: clubul meu e cel mai tare din ţară, galeria noastră e cea mai frumoasă din ţară, suntem cei mai buni la bătaie etc.
Toate aceste sentimente nu au fost false. Pur şi simplu erau adevărate la acel moment(lucru recunoscut şi de adversari). Dar ştiti şi voi cum se întamplă…aceste lucruri sunt trecătoare.
Dar despre ceea ce vreau să vă vorbesc acum… dezamăgirile. Bine, la un moment dat, te cam aştepţi să se întâmple. Echipa nu poate să câştige mereu - eşti dezamăgit. Oamenii mai vechi sau mai bătrâni decid să se retraga - eşti dezamăgit.
Dar cu cât stai mai mult ,,în joc” parcă mai multe se întamplă. Te măreşti, ajungi să înţelegi anumite lucruri. Nu mai eşti puştan, dispare şi entuziasmul. Brusc nu mai ai 18-19 ani, brusc îţi aduci aminte că ai mai făcut aceşti 600 km de vreo 6-7 ori şi parcă nu-ţi mai arde să te înghesui pe culoarele unui tren aglomerat. Dar eşti cu ai tăi şi treci şi peste asta.
Dar ce te faci când afli că ,,ai tai” au interese separate ?!? Brusc nu-i mai recunoşti! Întâi apar zvonurile cărora, normal, nu le dai crezare: ,, Fugi mă de aici ca nu poate el să faca asta …!” sau ,, Şi ce dacă are banii ăia, are un serviciu mai bun”
Apoi îţi dai seama că ceva nu e în regulă: ,, Dar ce caută el pe la club, joi la ora 13:00 ? Şi nu a zis la nimeni…” ,,De ce nu mai vrea să strigăm de preşedintele ăla jegos? ” ,, Cum vine asta, a dat Gigi la toţi să bem ?” ,, Deplasarea până în capătul lumii costă doar 30 de Euro ?!? ”
Şi atunci începi să înţelegi: el nu mai e la fel. Îl ştii de mic, v-aţi bătut împreună de atâtea ori. Aţi luptat împreună pentru acelaşi ideal. Împreună cu ai voştri vă simţeaţi invincibili, eraţi tot timpul la ştiri. Vă opreau puştii pe stradă să vă felicite sau să vă întrebe ”Ce facem cu…?”
Îţi aduci aminte din ce în ce mai multe lucruri din trecut. Îţi aduci aminte de ăia mai mari pe care îi ştiai tu prin galerie de când erai tu puştan. Unde sunt? De ce nu mai sunt? S-au săturat…
Ei înţeleseseră….
Dar nu-i nimic, încă mai eşti tânăr, refuzi să te dai batut.
Mai găseşti câţiva ca tine şi hotărăşti să faci ceva. Doar este datoria ta sfântă să iei atitudine, eşti dator moral măcar să încerci să schimbi ceva. Eşti nebun, aşa ceva nu s-a mai făcut până acum dar o faci…cu toate riscurile: faci o nouă peluză. Una nouă, pură, idealistă şi gata de luptă. Cu toţi şi cu toate.
O vreme e bine…lupta e aprigă, nu ţi se alătură atâta lume pe cât ai sperat. Dar parcă cu fiecare luptă, noua organizare se consolidează, deveniţi puternici şi respectaţi de (aproape) toată lumea.
Se pare ca visul tău a reuşit. Le-ai dovedit tuturor că se poate şi aşa, fără compromisuri !
Dar se pare că nimic bun nu este menit să dureze.
Vechile obiceiuri revin, sau poate nu au dispărut niciodată: hai să mai furăm câte ceva de pe undeva, că de…..pretexte se găsesc mereu. Hai să suferim de unele haine, hai să ne dăm de dreapta că suntem văzuţi bine, dar parcă mai tare e petrecerea pe manele. Hai să mergem şi cu conducerea la un şpriţ că ,,fără ei nu se poate” . Deplasările sunt grele, nu are lumea bani. Nu avem bilete în derby etc. Alte pretexte, în general ,,majoritatea conduce”.
Cred ca multă lume o să se inflameze citind acest articol. De ce oare? Pentru că se recunosc. Alţii se vor grabi să râdă, tocmai pentru că ,,uită” să se mai recunoască în aceste fapte. Adevărul e crud: peste tot în România e la fel… Prea mulţi oameni vrednici au plecat steagul. Prea mulţi oameni care odată erau exemple s-au retras…
Ce pot să mai zic…exemplele sunt multe….triste şi foarte variate: odată nu ne-am strâns destui oameni ca să facem un amărât de microbuz pentru o deplasare, altă dată ,,majoritatea” a încuviinţat tacit ca unii să plece într-o deplasare cu cei cu care ne-am batut 2 ani de zile! Alţii din cauză ,,de băieţie” au decis să mai poarte fularele unui defunct grup, stiţi voi care…acel grup care mai este venerat şi astazi de toată România. Alţii s-au decis să nu mai vină la meciuri vreo 6 luni după o bătaie din care au ieşit cam şifonaţi. Bineînţeles că nu mai contează cei care au fost prin puşcării sau prin spitale. Alţii iau o pauza de meciuri de vreo 2 ani, se întorc şi sunt conducători de grupuri. Alţii au luat bani în trecut de la conducere şi au pretenţii de a ,,coloniza” peluze. Valorile, idealurile…? dă-le în morţii lor! Noi să fim băieţi, să iasă caterinca. Ce dacă echipa ta a pierdut al 3-lea meci consecutiv, noi să bem şi să facem caterincă.
Moda, trădări, perversitate, comoditate, lipsă totală de mentalitate şi coloană vertebrală, şi câte şi mai câte…îndurăm şi de astea. Ne batem cu duşmani de toate felurile: de la ziarişti şi jandarmi până la adversari şi conducătorii propriului tău club. De multe ori ieşi învins sau umilit. Dar parcă nimic nu doare mai mult decât dezamăgirea provocată de ,,ai tăi”…

Acest comunicat nu-mi apartine...
Este scris de:
Laurentiu
©Romanian Ultras

Legea lui Mitica 3: A Hooligan Story

In ultimii anii, a inceput sa se faca simtit si in Romania un curent (ca sa nu-i spun “moda”) de inspiratie britanica. Din nefericire, filmele artistice si internetul nu sunt printre cele mai bune surse de informatii, realitatile fiind, de multe ori, transmise intr-un mod deformat…
In incercarea de a merge un pic mai aproape de sursa si de a vedea ce e dincolo de “sepcutele in patratele”, public, azi, traducerea unui scurt fragment din cartea lui Paul Debrick (1964-2007) “The Brick - A hooligan’s story”…
Introducere
Stiu ce ginditi…nu inca o carte despre huligani!…si in parte, ati avea dreptate…pe de alta parte, asta-i diferita… cind lumea scrie carti despre huligani, totul se invirte in jurul iubitului meu Everton, stralucitoarei mele Chelsea, a minunatului Middlesbrough si tot asa. Eu unul n-am dat si nu voi da niciodata nici macar doi bani pe Middlesbrough Football Club.
Adevarul e ca am folosit Middlesbrough ca pe scuza ce mi-a permis sa “exercit” violenta pe toti cei cu care am jucat. De ce? Fiindca imi place un pic de violenta iar fotbalul era o scuza la fel de buna ca oricare alta. Pot spune, cu mina pe inima, ca in nici un moment din cei 20 de ani in care am mers cu Boro CF (casual firm), nu am fost in stare sa enumar jucatorii din prima echipa. Mi-a luat doi ani sa inteleg ce inseamna offside…dar cui ii pasa?
Deci in cartea asta n-o sa gasiti rezultate, informatii legate de club, de numarul de spectatori sau de marcatori fiindca, cu toata sinceritatea, va zic: chestiile astea nu le stiu nici eu. Ce o sa gasiti este povestea zilelor petrecute alaturi de brigada, de la inceputuri si pina am ajuns unul din baietii care conteaza, de la intratul in puscarie si pina la slujbele ca paznic prin baruri de noapte. Sunt cunoscut drept “Caramida”, altii ma stiu drept Debrick iar alte pesoane ma stiu drept un futangiu mare si aratos. Probabil ca’s partinitor dar o sa scriu exact ce vreau…stiu ca lumea o sa se ia de mine pentru ca nu am fost niciodata un fan adevarat si probabil voi primi si o interdictie….asa de control…dar asta e, am obrazul gros asa ca dati-i drumul.
***
Brigada noastra se numea Frontline (primul rind). Cind scriam cartea asta, lume din toate partile ma intreba: cind si cum au fost puse bazele Frontline? Totul a inceput in primii ani de dupa ‘80. Miscarea huliganica o luase razna rau de tot iar simbata dupa-amiaza brigazile isi faceau de cap prin toata tara. Era vremea de glorie a faimosilor Inter City Firm de la West Ham, a celor de la Chelsea Headhunters, Arsenal Gooners…asta ca sa-i amintesc doar pe citiva. Suporterii celor mai multe cluburi de abia incepeau sa se organizeze in vremea aia.
Brigada lui Middlesbrough nu avea un nume. Eram doar niste baietasi carora le placea un pic de scandal dar de abia atunci, incepeam sa ne lamurim noi care-i treaba cu scena casual. Cineva a venit intr-o zi cu denumirea de Frontline si fara sa ne dam seama asa a ramas.
Am devenit repede o brigada organizata si, in curind, aveam o reputatie buna de-a lungul si de-a latul tarii. Reputatia asta ne-a insotit pentru mai mult de 20 de ani si nu-i o reputatie pe care s-o fi obtinut batind cetateni sau vandalizind. Reputatia s-a bazat pe faptul ca eram oricind gata de actiune. Chiar si cind eram mai putini, eram acolo, la treaba. Veneam dintr-un orasel din nord estul Angliei dar ne-am construit reputatia in fata oraselor mari din toata tara. Oricine a avut de-a face cu noi poate confirma treaba asta. Chiar si pina azi sunt doar citeva, cluburile care au venit la Middlesbrough dimineata in ziua meciului cautind scandal.
Frontline nu-i un nume pe care sa-l fi folosit la modul oficial sau sa ni-l fi pus pe vreun steag. E pur si simplu, asa cum am zis, un nume care a ramas peste ani. La modul real numele nici nu conta pentru baietii cu care am mers eu…puteai sa ne zici oricum. Ce conta era sa incingem alte brigazi, indiferent ca aveam sau nu un nume. Deci pentru cei care-si dau cu parera despre cum a inceput totul si posteaza chestiile astea pe siteuri: iesiti din casa si incercati sa traiti! V-am zis cum a fost. Ar trebui sa stiu, am fost acolo.

Legea lu' Mitica 2 : Eseu despre huliganism

Albufeira 2004, Stuttgart si Koln 2006, Roma 1997, 2007). Adeseori proportiile acestor incidente sunt redate exagerat in reportajele jurnalistilor care ii prezinta in cele mai multe cazuri pe britanici ca fiind victime ale atacurilor suporterilor locali sau ai politiei si doar mai rar ca agresori. Presa sustine in mod obisnuit ca aceste incidente apar ca urmare a faptului ca huliganii participa la deplasari cu intentia de a se lupta ei reusind sa implice in incidente si pe ceilalti suporteri, aflati in stare de ebrietate. Totusi in analiza incidentelor petrecute intre 1990 -2007, publicata sub titlul de “Administrarea luptei cu maladia engleza” (2007 Pennant Books) aceasta viziune este pusa sub semnul intrebarii fiind adusi in discutie si factori externi precum: atitudinea fortelor de politie, provocarile s.a.m.d. Cea de-a doua categorie cuprinde incidentele cauzate de brigazile de huligani din Marea Britanie. Pe plan intern asta continua sa fie o problema majora, majoritatea cluburilor avind grupuri “periculoase” de suporteri. Politia britanica trebuie sa se ocupe de problema reprezentata de grupurile rivale, mereu in cautarea confruntari asta in condtitiile in care, asa cum am amintit, “cimpul de lupta” poate fi din ce in ce mai greu supravegheat in noile conditii. Ce anume defineste un huligan? E greu de speculat pe marginea motivatiei care poate face o persoana sa se implice in violente asociate fotbalului deoarece sunt atit de multi factori cauzali. E imposibil sa sustii argumentat ca huliganii sunt de o anumita virsta sau ca provin dintr-o anumita clasa sociala sau ca ar avea o predispozitie psihologica in acest sens. De asemnea, asa dupa cum am subliniat, sub eticheta de huliganism se regasesc incidente si fenomene violente variate, deci nu poate fi adusa in discutie o ipotetica “motivatie unica”. In ceea ce priveste violenta premeditata dintre brigazi, sentimentul apartenentei, al tribalismului sau simpla placere de a fi implicat in incidente sunt motivatii evidente. Totusi, in cazul incidentelor spontane din deplasare Franta 98, Euro 2000…) cauzele sunt mai complexe. Vina a fost aruncata, de obicei, pe alcool, xenofobie si o minoritate, reprezentata de huligani insa rolul principal jucat de politie este cel mai important dintre toate. In timp ce tacticile politienesti agresive aplicate in 2000 in Chrleroi au reusit sa transforme incidente minore in tulburari pe scara larga, tacticile moderne aplicate la campionatul european din Portugalia au facut ca doar un singur suporter englez sa fie retinut pentru violente pe perioada competitiei, in ciuda faptul ca aproximativ 250.000 de “turisti” au urmat nationala Angliei in deplasare.In 2006, cu ocazia cupei mondiale din Germania era posibil chiar sa anticipezi cind vor izbucni incidente in functie de felul cum diferite unitati de politie intelegeau sa interactioneze cu grupurile de suporteri englezi.In loc sa ne intrebam de ce au loc incidente huliganice cu ocazia deplasarilor externe ale echipelor engleze ar fi mai bine daca ne-am intreba: de ce in cele mai multe cazuri nu apar incidente in ciuda faptului ca vorbim despre aceleasi grupuri de tineri englezi in stare de ebrietate si despre acceasi huligani. Este huliganismul “maladia engleza”? Huliganismul asociat meciurilor de fotbal a fost numit de multe ori “maladia engleza”. Totusi violenta nu este limitata la nivelul Angliei, multe alte tari avind probleme serioase in acest sens. In Italia factiuni violente din cadrul gruparilor ultras au fost implicate recent intr-o serie de incidente violente grave, inclusiv atacuri impotriva suporterilor englezi. Perpetuarea incidentelor a dus la suspendarea unor terneruri si a pus sub semnul intrebarii sansele Italiei de a organiza campionatul european din 2012. De asemenea, tarile din rasaritul europei, Belgia si Olanda au probleme legate de “huliganism” mai mari chiar decit cele din Anglia unde incidentele in si in jurul stadioanelor sunt rare. Probabil ca cele mai grave incidente au insa loc la ora actuala in Africa subsahariana si in Africa de sud unde incidetele grave implcind multimi mari de oameni sunt la ordinea zilei. Poate fi oprit huliganismul? E putin probabil ca, vreodata, violenta sa fie eradicata din sport. Atunci cind grupuri mari de oameni, predominant barbati uneori sub influenta alcoolului, se vor intilni, intotdeaua vor exista potentiale probleme, fie ca e vorba de un meci de fotbal sau nu. De-a lungul timpului au fost testate tot felul de tactici pentru controlarea huliganismului inclusiv aplicare de sentinte dure, aspecte legislative sau crearea unor trupe speciale ale politiei (Football Inteligence Unit). In prioada acceptata de obicei ca apogeu al huliganismului (anii ‘70- ‘80) guverne dupa guverne au adoptat o serie de masuri agresive care demonstrau o intelegere mai mult decit limitata a huliganismului. Multe dintre aceste masuri nu au facut decit sa inrautateasca problemele, creind o atmosfera din ce in ce mai tensionata intre fani si politie. Singurul efect “pozitiv” a fost “alungarea” violentei in afara stadioanelor. Totul a culminat cu planul I.D. (de identificare si urmarie a suporterilor pe baza unor carduri) descris de Lord Justice Taylor drept “un baros folosit pentru a sparge o nuca”, plan abandonat dupa dezastrul de pe Hillsbourogh. Incercarile de a preveni incidentele huliganice au cuprins si norme legislative draconice precum “Football Act 2000″ adoptat pentru a-i impiedica pe cei suspectati ca ar fi huligani, sa calatoareasca pentru meciurile din deplasarile externe. Asemenea masuri au un efect evident asupra libertatilor civile ale suporterilor obisnuiti. Mai mult chiar, insasi utilitatea interdictiilor (Banning ordres) in a reduce numarul incidentelor in care sunt implicati suporteri englezi, este pusa sub semnul intrebarii deoarece de cele mai multe ori cei care sunt implicati sunt sunt recunoscuti ca huligani. Totusi trebuie subliniat ca violenta de pe stadioanele britanice a fost redusa spectaculos fata de nivelul decadelor trecute, stadioanele fiind astazi locuri mai sigure decit zonele centrale ale oraselor intr-o simbata seara.

Legea lu' Mitica 1 - "O sa va fie dor de noi."

Buna ziua dragi prieteni, unii cunoscuti, altii nu. Ce mai faceti? Luna Sarbatorilor a trecut, Romania isi intra in ritmul ei normal. Un ritm dictat de oameni lacomi, de oameni nepasatori, de oameni condusi de o democratie moderna. Bineinteles, doar stiti cu totii, democratia moderna poate fi foarte usor alaturata prostiei. Cineva zicea odata ca "cel mai prost om este omul lasat liber, insa doar in aparente". Sincer nici nu mai stiu cine a zis, e posibil ca eu sa fiu ala, dar chiar nu are importanta pentru ca este o simpla fraza ce va fi dezvoltata, dar mai tarziu. Mi-a placut dintodeauna sa cred ca in mare majoritate am stiut sa judec lucrurile asa cum sunt ele, sa le vad cu ochii unui om lucid. Asta si pentru ca tineretea mea a fost influentata de prieteni la fel de lucizi ca si mine, cel putin. Unii dintre ei sunt acei "derbedei" de pe stadioane. Imi este asa un pic dor de ei. Si am zis, hai sa ma uit in pozele de pe calculator, si ce am vazut mi-a trezit amintiri si durere. Am vazut poze atat cu mine cat si cu altii. Si marea majoritate din poze erau pe stadioane. Unele poze erau triste, altele mi-au starnit zambete de fericire, altele m-au pus pe ganduri. Ma intrebam care sa fie rostul de acum celebrei "legi impotriva violentelor pe stadioane". Erau poze in care erau prezenti cateva persoane, 5, 10,15, 20 la numar, pe stadioane aflate la sute de kilometri de casa. Oare ce violente puteau provoca acele 10 persoane pe un stadion?? Sau ce violente puteau provoca acele persoane udate de ploaie sau ninsoare pana la piele? Acum vor veni si carcotasii si ma vor intreba "dar ce vina am eu ca nu pot veni pe stadioane din cauza unuia ca tine?". Nici o problema, mi-am pus eu intrebarea asta pentru voi. Si va voi raspunde tot cu o intrebare: ce vina am eu sa nu mai pot veni liber pe un stadion, din cauza unui numar mic de persoane ce va inspaimanta? Ca da, sunt unele persoane ce se gandesc in mare timp la bataie, nu ascund asta. Dar sa ma repet, ce vina am eu? Uite ca mitica ti-a sarit in ajutor, iti da siguranta de a veni pe stadioane. Dar acea siguranta a fost facuta cu sacrificarea altor cateva sute sau mii de suporteri care nu vor mai fi prezenti. Deci mitica prin legea lui a inlaturat cel putin 1000 de persoane de pe stadioane din cauza a 50 de persoane, pentru a putea veni acele 10 persoane din toata tara ce erau inspaimantate de huligani. Ca da, dragi carcotasi, mai mult de 10 persoane in plus nu vor veni pe stadioane, ca daca ati fi vrut sa veniti o faceati deja fara probleme. Dar cum in Romania si nu numai realitatea este ca e mai usor sa inlaturi toata masa de oameni decat sa inlaturi aceea mana de oameni ce cauzeaza problema, la fel de adevarat este ca romanul acuza anumite lucruri pentru a se acoperi pe el. De aici si acea vorba "ai grija ce doresti, ca s-ar putea sa se intample". Ei uite ca s-a intamplat, acum sunteti liberi sa veniti pe stadioane, dar in mare majoritate sunteti panicati. Mintea voastra, subconstientul vostru va impinge spre stadioane pentru ca va ganditi ca v-ati plans 2 ani de zile ca nu veniti pe stadion din cauza huliganilor, iar acum aveti ocazia. Dar voi nu vreti nici in ruptul capului sa va duceti, scuza pe care va bazati voi acum nu mai e valabila, va este rusine cu voi daca lumea ar putea sa va citeasca. V-ar fi rusine daca un prieten va zice sa mergeti cu el la meci, dar voi nu vreti si acum nu stiti ce scuza sa mai gasiti. Sunteti liberi, ultrasii nu mai sunt. Mitica si cei cu care a colaborat el in elaborarea legii vor sa faca din ultrasi marionete, dar si-au ales gresit genu de oameni. Cred ca sunt singurii "drogati" lucizi. Cred ca sunt singurii "derbedei" destepti. Ei se vor retrage in liniste poate, vor lasa scaunele peluzelor pentru suporterii liberi sa asiste la un spectacol sportiv. Ca pentru cei ca mitica si carcotasi, fotbalul este un spectacol, iar pentru mine si prietenii mei este viata. Si ce oameni renunta la viata? Doar cei bolnavi psihici (oare asa au fost jigniti vreodata ultrasii??).

O sa va fie dor de noi... dar vom reveni

http://www.dinamo-online.net/all.php?a=4510