Legea lu' Mitica 2 : Eseu despre huliganism

Albufeira 2004, Stuttgart si Koln 2006, Roma 1997, 2007). Adeseori proportiile acestor incidente sunt redate exagerat in reportajele jurnalistilor care ii prezinta in cele mai multe cazuri pe britanici ca fiind victime ale atacurilor suporterilor locali sau ai politiei si doar mai rar ca agresori. Presa sustine in mod obisnuit ca aceste incidente apar ca urmare a faptului ca huliganii participa la deplasari cu intentia de a se lupta ei reusind sa implice in incidente si pe ceilalti suporteri, aflati in stare de ebrietate. Totusi in analiza incidentelor petrecute intre 1990 -2007, publicata sub titlul de “Administrarea luptei cu maladia engleza” (2007 Pennant Books) aceasta viziune este pusa sub semnul intrebarii fiind adusi in discutie si factori externi precum: atitudinea fortelor de politie, provocarile s.a.m.d. Cea de-a doua categorie cuprinde incidentele cauzate de brigazile de huligani din Marea Britanie. Pe plan intern asta continua sa fie o problema majora, majoritatea cluburilor avind grupuri “periculoase” de suporteri. Politia britanica trebuie sa se ocupe de problema reprezentata de grupurile rivale, mereu in cautarea confruntari asta in condtitiile in care, asa cum am amintit, “cimpul de lupta” poate fi din ce in ce mai greu supravegheat in noile conditii. Ce anume defineste un huligan? E greu de speculat pe marginea motivatiei care poate face o persoana sa se implice in violente asociate fotbalului deoarece sunt atit de multi factori cauzali. E imposibil sa sustii argumentat ca huliganii sunt de o anumita virsta sau ca provin dintr-o anumita clasa sociala sau ca ar avea o predispozitie psihologica in acest sens. De asemnea, asa dupa cum am subliniat, sub eticheta de huliganism se regasesc incidente si fenomene violente variate, deci nu poate fi adusa in discutie o ipotetica “motivatie unica”. In ceea ce priveste violenta premeditata dintre brigazi, sentimentul apartenentei, al tribalismului sau simpla placere de a fi implicat in incidente sunt motivatii evidente. Totusi, in cazul incidentelor spontane din deplasare Franta 98, Euro 2000…) cauzele sunt mai complexe. Vina a fost aruncata, de obicei, pe alcool, xenofobie si o minoritate, reprezentata de huligani insa rolul principal jucat de politie este cel mai important dintre toate. In timp ce tacticile politienesti agresive aplicate in 2000 in Chrleroi au reusit sa transforme incidente minore in tulburari pe scara larga, tacticile moderne aplicate la campionatul european din Portugalia au facut ca doar un singur suporter englez sa fie retinut pentru violente pe perioada competitiei, in ciuda faptul ca aproximativ 250.000 de “turisti” au urmat nationala Angliei in deplasare.In 2006, cu ocazia cupei mondiale din Germania era posibil chiar sa anticipezi cind vor izbucni incidente in functie de felul cum diferite unitati de politie intelegeau sa interactioneze cu grupurile de suporteri englezi.In loc sa ne intrebam de ce au loc incidente huliganice cu ocazia deplasarilor externe ale echipelor engleze ar fi mai bine daca ne-am intreba: de ce in cele mai multe cazuri nu apar incidente in ciuda faptului ca vorbim despre aceleasi grupuri de tineri englezi in stare de ebrietate si despre acceasi huligani. Este huliganismul “maladia engleza”? Huliganismul asociat meciurilor de fotbal a fost numit de multe ori “maladia engleza”. Totusi violenta nu este limitata la nivelul Angliei, multe alte tari avind probleme serioase in acest sens. In Italia factiuni violente din cadrul gruparilor ultras au fost implicate recent intr-o serie de incidente violente grave, inclusiv atacuri impotriva suporterilor englezi. Perpetuarea incidentelor a dus la suspendarea unor terneruri si a pus sub semnul intrebarii sansele Italiei de a organiza campionatul european din 2012. De asemenea, tarile din rasaritul europei, Belgia si Olanda au probleme legate de “huliganism” mai mari chiar decit cele din Anglia unde incidentele in si in jurul stadioanelor sunt rare. Probabil ca cele mai grave incidente au insa loc la ora actuala in Africa subsahariana si in Africa de sud unde incidetele grave implcind multimi mari de oameni sunt la ordinea zilei. Poate fi oprit huliganismul? E putin probabil ca, vreodata, violenta sa fie eradicata din sport. Atunci cind grupuri mari de oameni, predominant barbati uneori sub influenta alcoolului, se vor intilni, intotdeaua vor exista potentiale probleme, fie ca e vorba de un meci de fotbal sau nu. De-a lungul timpului au fost testate tot felul de tactici pentru controlarea huliganismului inclusiv aplicare de sentinte dure, aspecte legislative sau crearea unor trupe speciale ale politiei (Football Inteligence Unit). In prioada acceptata de obicei ca apogeu al huliganismului (anii ‘70- ‘80) guverne dupa guverne au adoptat o serie de masuri agresive care demonstrau o intelegere mai mult decit limitata a huliganismului. Multe dintre aceste masuri nu au facut decit sa inrautateasca problemele, creind o atmosfera din ce in ce mai tensionata intre fani si politie. Singurul efect “pozitiv” a fost “alungarea” violentei in afara stadioanelor. Totul a culminat cu planul I.D. (de identificare si urmarie a suporterilor pe baza unor carduri) descris de Lord Justice Taylor drept “un baros folosit pentru a sparge o nuca”, plan abandonat dupa dezastrul de pe Hillsbourogh. Incercarile de a preveni incidentele huliganice au cuprins si norme legislative draconice precum “Football Act 2000″ adoptat pentru a-i impiedica pe cei suspectati ca ar fi huligani, sa calatoareasca pentru meciurile din deplasarile externe. Asemenea masuri au un efect evident asupra libertatilor civile ale suporterilor obisnuiti. Mai mult chiar, insasi utilitatea interdictiilor (Banning ordres) in a reduce numarul incidentelor in care sunt implicati suporteri englezi, este pusa sub semnul intrebarii deoarece de cele mai multe ori cei care sunt implicati sunt sunt recunoscuti ca huligani. Totusi trebuie subliniat ca violenta de pe stadioanele britanice a fost redusa spectaculos fata de nivelul decadelor trecute, stadioanele fiind astazi locuri mai sigure decit zonele centrale ale oraselor intr-o simbata seara.